Unităţile de relief
Munții
Carpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
Carpații românești se împart în trei mari grupe:
Carpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
Carpații românești se împart în trei mari grupe:
- Carpații Orientali cuprinși între granița nordică a României și Valea Prahovei reprezintă cel mai lung sector al Carpaților românești. Masivele care alcătuiesc Carpații Orientali au următoarea alcătuire: în vest roci vulcanice, în centru roci cristaline iar în est și sud roci sedimentare. Principalele resurse sunt: minereuri de cupru, plumb, aur, argint, mangan, cărbuni, ape minerale etc.
- Carpații Meridionali cuprinși între Valea Prahovei în est și culoarul Timiș-Cerna în vest. În această grupă se întâlnesc cei mai înalți munți din România, 11 vârfuri au altitudini de peste 2500 m. Munții sunt formați din roci cristaline și culmi calcaroase.
- Carpații Occidentali cuprinși între Valea Dunării la sud și Valea Someșului la nord. Grupa este caracterizată de altitudinile cele mai reduse ale Carpaților românești. Principalele resurse sunt: minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcții, izvoare minerale etc.
Unităţile de relief
Dealurile și podișurile:
Aceste unități morfologice constituie o treaptă intermediară de relief între munți și câmpii, fiind situate la interiorul și preexteriorul arcului carpatic. Cele mai importante sunt
Aceste unități morfologice constituie o treaptă intermediară de relief între munți și câmpii, fiind situate la interiorul și preexteriorul arcului carpatic. Cele mai importante sunt
Unităţile de relief
Câmpiile și Delta Dunării:
Aceste unități morfologice constituie cele mai recente formații geologice pe care s-a dezvoltat cel mai tânăr relief.
- Câmpia Română cuprinsă între Piemontul Getic, Subcarpați, Podișul Moldovei și valea Dunării se împarte morfologic în următoarele sectoare: Câmpia Piemontană, Câmpia de divagare, Câmpia dunăreană. Este cea mai mare câmpie a României.
- Câmpia de Vest cuprinde extremitatea estică a marii câmpii panonice. Principalele resurse sunt: zăcăminte de petrol, gaze naturale și ape termale.
- Delta Dunării reprezintă cea mai nouă unitate naturală din România. Este situată în nord-estul Podișului Dobrogei și este alcătuită dintr-o asociere de grinduri fluviatile, de cordoane litorale vechi și noi, de resturi ale reliefului predeltaic, de depresiuni cu suprafețe și adâncimi variabile și de albii vechi și noi ale Dunării. Este traversată de paralela 45° latitudine nordică.
Unităţile de relief
- Dobrogea:
- Această unitate morfologică cuprinsă între valea Dunării, Marea Neagră și granița cu Bulgaria este alcătuită din următoarele zone de relief:
- Munții Dobrogei între valea Dunării și podișul Babadagului
- Podișul Dobrogei de Nord cuprins între Dunăre, Munții Dobrogei, Marea Neagră și Podișul Dobrogei de Sud
- Podișul Dobrogei de Sud cuprins între Podișul Dobrogei de Nord, Dunăre, Marea Neagră și granița cu Bulgaria.