Vegetatia
Flora României este compusă din următoarele elemente fitogeografice: nordic și alpin (circa 14%: artic, boreal, artic-alpin etc) european (circa 40%: eurosiberian, european, central-european etc), sudic (circa 8%: tropical, mediteranean etc), sud-estic (circa 10%: iliric, daco-iliric, balcanic, moezic), oriental sau continentala (circa 20%: pontic, sarmatic, ponto-central-asiatic, ponto-mediteranean), apusean (circa 1%: atlantic, atlantic-mediteranean), endemic (circa 4%, dacic propriu-zis), cosmopolit și adventiv (circa 4%).
Variația condițiilor topoclimatice determină o diferențiere a învelișului vegetal prin etajaea formațiilor vegetale:
Variația condițiilor topoclimatice determină o diferențiere a învelișului vegetal prin etajaea formațiilor vegetale:
- Vegetația alpină și subalpină, care ocupă culmile muntoase mai înalte de 1500-1700 m, este reprezentată prin pajiști alpine, formate din graminee, ciuperacee și plante cu flori viu colorate, rogozul alpin, părușca etc. În cadrul lor se întâlnesc și tufișuri pitice de smirdar, sălcii pitice și alți arbuști, tufărișuri subalpine și jneapăn, ienupăr pitic, afini. Pajiștile alpine alternează pajiși subalpine, formate din pe terenuri despădurite, în care predomină iarba stâncilor, părușca și țăpoșica.
- Vegetația montană, care acoperă regiunile muntoase sub altitudinea de 1700-1500 m, este reprezentată prin:
- păduri de molid, în care predomină molidișurile pure, iar în locurile mai joase, doar local, întâlnindu-se brad și pin.
- păduri amestecate de fag cu rășinoase, în care specii caracteristice sunt fagul, bradul și molidul.
- păduri de fag, caracterizate prin predominarea fagului (în amestec slab cu bradul),a molidului (în pareta superioară), teiului,paltinului, frasinului, ulmului etc.
- Vegetația de dealuri și de podișuri este reprezentată prin:
- păduri de fag, care se continuă din zona montană
- păduri amestecate de fag cu gorun
- păduri de gorun și pajiști secundare stepizate dezvoltate pe locul pădurii de gorun
- păduri de stejar pedunculat, în care predomină stejarul pedunculat în amestec cu diverse alte esențe lemnoase
- păduri de cer și gârniță, cu pajiști stepizate și pajiști stepice secundare
- pajiști dezvoltate pe locul pădurilor alcătuite din diverse specii de stejar și pajiști xeromezofile de silvostepă.
- Vegetația de câmpie este reprezentată prin:
- păduri de stejar pedunculat
- păduri de cer și gârniță și pajiști formate pe locul fostelor păduri de stejari
- vegetație de silvostepă, care cuprinde păduri izolate de stejar brumăriu și de stejar pufos
- pajiști xerofile de stepă, unde predomină păiușul, colilia etc.
- Vegetația luncilor este reprezentată prin păduri de salcie, plop, prin șleauri de luncă și pajiști de luncă
- Vegetația acvatică. Bălțile și lacurile prezintă în general o repartizare zonală a vegetației în raport cu adâncimea. La mal apare o zonă de rogozuri și stânjenei de baltă, urmată apoi de o zonă de stuf (foarte extinsă în Delta Dunării), în care predomină stuful în amestec cu papura și pipirigul. În zona centrală predomină nuferi și broscărița iar la adâncimi mai mari brădișul.
Fauna
Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale, în România există o faună bogată și variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât și elemente relativ tinere.
Fauna terestra
În România sunt următoarele complexe faunistice:
Fauna acvatica
Fauna terestra
În România sunt următoarele complexe faunistice:
- Complexul alpin, care constituie domeniul caprei negre, al vulturului bărbos, al cintezei alpine și scatiului. Dintre reptile ajung până aici vipera comună șișopârla de munte.
- Complexul pădurilor, cu o faună bogată și variată, în care apar: cerbi, urși, râși, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajura, vulturul pleșuv, ciuful de pădure,huhurezul, uliul, ciocănitoarea pestriță, pițigoiul, cinteza, gaița, cucul, dumbrăveanca, porumbelul și sitarul.
Fauna acvatica
- Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
- Complexul lacurilor alpine, în general cu o faună săracă, datorită condiților și caracterizată prin prezența salmonidelor.
- Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioară a pădurilor), caracterizat prin prezența păstrăvului, a ochianei și a boișteanului.
- Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faună amestecată și foarte variată, formată din animale de apă dulce, marine și relicte sarmatice. La limita dintre apele dulci și cele ușor salmastre trăiesc scoici, raci, melcișori.
- Complexul luncilor și al deltei are o faună bogată și variată, alcătuită în primul rând din specii al căror mod de viață este amfibiu. Pe malurile râurilor trăiesc vidre și nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente: vulpea, lupul, mistrețul și iepurele. Nu lipsesc reptilele, dintre care mai caracteristice sunt: broasca țestoasă de baltă, șarpele de apă, broasca de lac, tritonii, buhaiul de baltă.
Dintre păsările răpitoare sunt prezente: vulturul pescar, vulturul codalb, uliul de baltă. - Râuri. În funcție de particularitățile regimului hidrologic al diferitelor sectoare, se disting următoarele etaje de faună:
- Marea Neagră are o faună formată din numeroase specii de nevertebrate, pești și mamifere marine (delfinul). Dintre nevertebrate se întâlnesc unele gasteropode, celenterate, unele moluște, protozoare, ș.a. Dintre pești se întâlnesc hamsii, heringi, scrumbii albastre, câini-de-mare, sturioni și pălămide
b) în cursul mijlociu al râurilor fauna scobarului și a cleanului
c) în cursul inferior fauna mrenei, care cuprinde: somnul, cleanul, scobarul, și fauna bibanului, care cuprinde: babușca, obletele, crapul, știuca
d) în șenalul Dunării și în porțiunea inferioară a râurilor de șes fauna crapului, care cuprinde un foarte mare număr de specii, printre care pești marini migratori (nisetrul, păstruga, morunul, scrumbia de Dunăre), cega, pești care se retrag periodic în bălți (văduvița, somnul, crapul, șalăul, plătica, știuca) și pești care trăiesc de obicei în bălțile Dunării (zvârluga, bibanul-soare, carasul, roșioara).